Ce iti trebuie sa te faci politician?

In primul rand, trebuie sa ai un fin spirit de observatie. Apoi, neaparat ai nevoie de talente actoricesti. Sa stii sa disimulezi si sa manipulezi - a se intelege sa fii diplolomat, si nu in ultimul rand sa ai o inima tare si nervi de otel. Politica inlocuieste orice forma de divertisment. Comedie si tragedie, juraminte de dragoste intre partide, tradari, prietenii zdruncinate, intrigi, prostanaci, personaje negative, lacrimi, razbunari, santaj, asmd. Cum sa te plictisesti? N-are rost sa amintesc de anumite filmulete si inregistrari ca sa subliniez ce am spus mai sus. Cine vede politica la fel ca mine, stie despre ce vorbesc.

Cotidianul, incotro?

In urma unui comunicat intern primit de catre angajatii trustului Realitatea Catavencu, s-a adus la cunostinta moartea Cotidianului si a Business Standard. RC anunta ca nu se va mai implica in editarea Cotidianului. Concluzii ar fi doua la numar: ori dispare ori ramane pe mainile lui Nistorescu care are toate sansele sa ridice vanzarile la nivelui Libertatii, daca mai adauga o ţâţă, ceva. De continut s-a ocupat deja, iar oamenii de calitate au plecat demult. Din cate inteleg eu, RC renunta la divizia de print? O sa devenim nostalgici dupa mirosul de ziare, dimineata?

Care ziar?

Vox Publica imi face ziua mai frumoasa. Ma regasesc de multe ori in gandirea acestor jurnalisti care, dupa parerea mea, nu le e teama sa fie ei insisi. Azi Ioan T Morar a scris un articol adresat sau nu neaparat lui Cornel Nistorescu, actualul director al ziarului Cotidianul, sau ce a mai ramas din el. Nu-mi permit sa dau copy/paste, dar mi-ar placea sa-i multumesc domnului Morar pentru initiativa.

Prim post

Habar n-am ce vreau sa fac cu acest blog, dar probabil ca voi incerca sa scriu mai mult decat pe altele. Imi imaginam ca o sa dorm, odata cu terminarea alegerilor, dar se pare ca m-am inselat. Pe 22 noiembrie a inceput oficial campania electorala. Nu imi imaginam atunci cum viata mea avea se se schimbe total. Poate pare o gluma sau poate ca multi nu vor intelege cum vine asta, dar de atunci pana azi am invatat mai multe despre politica decat in toata viata mea, care insumeaza putin peste 20 de ani, sa zicem. Uitandu-ma in jur, observ ca acest subiect se afla pe buzele tuturor.
Am asistat la discutii colorate in autobuz care aveau sa se transforme intr-un mic razboi intre sustintorii celor doua partide aspirante la guvernarea Romaniei pentru urmatorii 5 ani, spre disperarea putinilor calatori bulversati de asemenea situatie. Am mai asistat si dezbaterea unor probleme existentiale legate de manipulare si de ying si yang. Am urmarit discutii pe Facebook si am citit lucruri pertinente scrise de jurnalisti sinceri. Pe de o parte acest lucru denota ca romanii incep sa se trezeasca si sa se implice. Pe de alta parte observ ca, din pacate, inca ne lasam manipulati de media si ca suntem extrem de egoisti punandu-ne mereu pe noi ca indivizi pe primul loc si nu pe noi ca natie. Romanul gandeste mereu ca “mie nu-mi e bine” si nu “noua nu ne e bine”. Din punctul meu de vedere Romania s-a ridicat cu mult in ultimii 20 de ani si nu poti sa schimbi sistemul si mentalitatea peste noapte.